În barul acela cu aer sărac
Era loc şi de noi şi de moarte.
Afară se tăia un copac.
Afara se murea ca la carte.
Timpul, rănit, zăcea la o parte
Zvîcnind pe sub mese - tic-tac.
Ce aproape erai, dar departe...
Vorbeam în delir, ca să tac.
Afară se tăia un copac.
Îl făceau bucăţi ca să-l poarte
Prin oraşul murdar şi posac
Pînă la fila de carte.
În barul acela cu foarte
Mic preţ la cafea şi coniac,
Noi, străini, vorbeam despre arte.
Afară se tăia un copac.